ChristinaVonTess

Domnului profesor Mircea Batca Cu zilele ce trec, zapada se asterne, iar tamplele tale devin argint pustiu; Clepsidra de cristal nisipul si-l tot cerne In timp ce glasul tainic isi stinge tot ce-i viu. E greu si trist caci, iata! povestile se-ngana, Dar timpul nu mai are rabdare si cu noi... Cu tremurul in deget ridici stilou-n mana, In incercari de-a scrie un cantec pentru doi. Dar uite, tineretea, cu gandul tainic zboara Si zilele-s pierdute in van din calendar. O fila de jurnal, si aia sta sa moara, SI lacrimi dulci se scurg din ochi de chihlimbar. Dar inca ce e viata, priveste cum se scurge, Si unde ne vom duce cand noi nu v